Bani din pasiunile altora

Obiecte vechi, carti de acum 100 de ani, monede ruginite, obiecte de pe vremea bunicilor, pentru multi dintre noi nu reprezinta decat vechituri numai bune de aruncat, insa pentru unii reprezinta adevarate comori, deopotriva sentimentale si financiare.

Obiectele de colectie si patrimoniu isi sporesc valoarea in timp si pot reprezenta investitii sigure pe timp de criza, investitii a carora valoare creste de la o generatie la alta.

Sunt doua mari moduri in care poti scoate bani din „vechituri”, exploatand pasiunile colectionarilor. Unul dintre ele este sa le comercializezi ca pe oricare alt produs: le cumperi ieftin si le vinzi scump, obtinand profit din adaosul comercial.

Al doilea mod de a face bani din antichitati si obiecte de colectie, este sa investesti in ele. Sa le cumperi pentru a-ti conserva si spori banii investiti.

In ambele cazuri, este obligatoriu sa te pricepi la a estima corect valoarea obiectelor respective si nu in ultimul rand, sa fii tu insuti un colectionar pasionat.

Monede vechi cu tiraj mic, tablouri ale unor pictori celebri, bijuterii de acum cateva generatii, masini de epoca, timbre rare, toate pot fi mijloace de investitii si produse de milioane.

Cel mai bine stiu asta negustorii de antichitati precum sotii Martin si Andreea Swinton, un cuplu de canadieni din Toronto pentru care pasiunea si profesia se impletesc in magazinul lor de antichitati Take-A-Boo Emporium.

Martin a fost dintotdeauna pasionat de antichitati, a terminat Universitatea din Toronto cu specializarile Arheologie si Antropologie. Calatoreste mult in Europa si in Asia, de unde se si aprovizioneaza cu antichitati pentru magazin.

Cel mai greu e sa gasesti clientii nu produsele

Deja majoritatea cred ca cel mai greu e sa gasesti obiectele de valoare pe care sa le comercializezi, in realitate, sotii Swinton marturisesc ca cel mai greu e sa gasesti clientii dispusi sa le cumpere.

Ca multe afaceri mici, nici magazinul cu antichitati al celor doi, nu avea un buget destinat promovarii.

Au apelat la presa locala si au organizat petreceri aniversare (cand magazinul implinea un an sau doi, si asa mai departe), evenimente reflectate in mass-media si care i-au ajutat sa devina mai vizibili insa Internetul le-a fost de un real ajutor.

La inceput s-au folosit mult de Ebay pentru a-si vinde produsele iar in final si-au facut un site propriu: Takeboo.com.

Internetul le-a oferit acces la o piata uriasa, la care nu ar fi ajuns niciodata daca s-ar fi limitat doar la vadul comercial al unui magazin stradal.

Participarea la expozitii si licitatii este un alt mijloc ideal de intalnire cu clientii pasionati de antichitati.

Take A Boo vinde obiecte unicat, in special piese de mobilier vechi tibetan, ceramica din China, din perioada Ming.

Cat se castiga dintr-o astfel de afacere?

Cand ati intrat ultima oara intr-un magazin de antichitati, v-ati intrebat de ce sunt preturi atat de mari? Ei bine, ca in orice afacere, piata face pretul.

Se castiga in special pe piata internationala, unde colectionarii bogati isi permit luxul de a cheltui sume exorbitante pentru a-si satisface pasiunile.

In tari precum Marea Britanie, SUA, Turcia, Canada, Germania etc., antichitatile sunt o industrie in sine, iar cei mai de succes dealeri ajung sa acumuleze din aceste afaceri de lux, averi de milioane de dolari.

Este de asemeni una dintre putinele piete din lume in care se pot incheia tranzactii cu profit de 1000%!

Lista celor mai scumpe antichitati

Este o lista recenta, care cu siguranta nu va mai fi de actualitate peste un an sau doi.

  • Vasul Pinner din dinastia Qing, produs in China dinastiei Qing, undeva in

jurul anului 1740, s-a vandut la o licitatie din Anglia pentru exorbitanta suma de 53 de milioane de lire sterline. Din motive lesne de inteles, cumparatorul a dorit sa ramana anonim.

Vasul a fost estimat initial la 800 de lire fiind considerat o imitatie tarzie, insa a fost reevaluat la 800 000 de lire dupa ce expertii au stabilit ca este autentic.

In timpul licitatiei insa, competitia stransa intre cumparatori a dus la un record care a transformat vasul respectiv in cel mai scump artefact chinezesc din toate timpurile.

  • Manuscrisul lui Leonardo da Vinci, cumparat de Bill Gates la o licitatie, contra sumei de 30 802 500 dolari americani. Este scris de mana celebrului italian intr-un cod numit „scris in oglinda”. De asemeni este cel mai scump manuscris vandut in ultima vreme.

In fiecare an manuscrisul poposeste intr-un alt oras intr-un turneu menit sa ofere cat mai multor pasionati posibilitatea de a admira ceva cu adevarat unic.

  • Moneda de argint, 1 Dolar 1794, s-a vandut la o licitatie din New York, la sfarsitul lui ianuarie 2013, pentru suma de 10 milioane de dolari, devenind astfel cea mai scumpa moneda vanduta vreodata.

S-ar parea ca a fost primul dolar emis de monetaria Statelor Unite, in orice caz, a fost printre primele monede emise de cele 13 colonii dupa obtinerea independentei.

Cumparatorul a fost o persoana juridica ai carei reprezentanti au precizat ca nu au in vedere sa vanda moneda intr-un viitor apropiat.

Au mai fost si alte monede vandute cu peste un milion de dolari bucata (de exemplu monede iudaice emise in timpul rebeliunii din Iudeea din jurul anului 70).

  • O vioara de Giuseppe Guarneri, a fost achizitionata de magnatul rus Maxim Victorov pentru suma de 3,9 milioane de dolari. Giuseppe Guarneri, cunoscut si sub apelativul de „del Gesu”, a fost contemporanul si rivalul celebrului producator de viori, Stradivari.

Unii critici sustin ca sub raport calitativ, viorile lui Guarneri sunt chiar mai bune decat ale celebrului sau rival dar a fost infrant de acesta deoarece nu a avut acelasi talent in afaceri (nu ar fi prima data in istorie cand un produs mai bun a fost „batut” pe piata de un produs care doar a fost promovat mai bine).

Si lista ar putea continua…

Cei care cumpara astfel de produse o fac in primul rand din pasiune si in al doilea rand pentru a-si investi banii in bunuri a caror valoare se conserva si creste in timp, bunuri care pot deveni o mostenire pretioasa pentru urmasii lor.

In concluzie, afacerile cu antichitati fac parte din categoriile de afaceri de nisa, cu avantajele si dezavantajele specifice unor afaceri care se adreseaza unui segment ingust de piata.

Nu sunt afaceri pentru oricine, dar acest lucru nu constituie neaparat un dezavantaj, ba dimpotriva chiar.

Distribuie articolul sa rada si prietenii tai!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.