Cum au contribuit tatarii la aparitia statelor medievale romanesti

La cumpana secolelor XIII-XIV, spatiul est-european era marcat de contra-ofensiva Ungariei si Poloniei impotriva tatariihanatelor tatare, urmase ale imperiului mongol creat de Gingis Han.

Cu cateva decenii in urma marea invazie mongola ajunsese pana in inima Ungariei (in 1241 este cucerita Buda), aducand prosperul stat catolic la un pas de anihilare.

Astfel, regatul maghiar pierde accesul la Marea Neagra, impreuna cu toate posesiunile din estul si sudul Bazinului Carpatic.

Dupa 1241 insa ungurii sunt salvati de luptele interne pentru putere din imperiul mongol care au dus la fragmentarea acestuia in mai multe state rivale.

Chiar si asa tatarii stapaneau in Europa un tinut urias, cuprins in linii mari intre muntii Urali, Carpati si Dunare.

Crearea statelor medievale romanesti, o afacere de familie a baronilor locali.

Profitand de slabirea puterii tatarilor, ungurii trec la contra-ofensiva si incearca sa isi restaureze posesiunile pe care le aveau dincolo de Carpati.

Totusi, regatul Ungariei era prea sleit de lupta pentru supravietuire pe care o avusese cu hoardele tatare pentru a putea reveni la Dunarea de Jos si Marea Neagra fara ajutor in partea unor clanuri locale sau a ajutorului extern.

In acest context apar mentionati o serie de lideri romani transilvaneni sau olteni, semn al faptului ca regele ungur incepe sa le acorde o importanta crescanda, in schimbul furnizarii de catre acestia de contingente militare impotriva tatarilor.

Totodata ungurii se bazeaza pe colonisti externi pentru a crea niste zone tampon intre ei si tatari.

In acest context este infiintat Banatul de Severin, sunt colonizati cavalerii Ioniti (1247) iar dincolo, in Moldova, este creata marca Moldovei (in jurul anului 1350) la conducerea careia regele ungur asaza familia Dragosestilor originara din Maramures. Ulterior, rebelul Bogdan va navali in Marca Moldovei, ii va alunga pe Dragosesti si o va cuceri pentru sine, spre paguba regatului maghiar.

Aceste nuclee de autonomii romanesti vasale regelui Ungariei, create de acesta dincolo de Carpati, in contextul luptelor dintre tatari si unguri, vor constitui punctele de plecare pentru formarea Ungrovlahiei (Tarii Romanesti) si Moldovei.

Baronii locali (maiores terre, cum apar in documentele vremii) din aceste formatiuni vasale Ungariei vor profita de conflictul dintre unguri si tatari penntru a-si urmari propriile interese, adica expasiunea teritoriala a formatiunilor lor in dauna tatarilor, cu ajutorul ungurilor, si consolidarea puterii lor in dauna ungurilor, cu ajutorul tatarilor.

Acest lucru se observa cel mai bine in Tara Romaneasca unde primii Basarabi vor cuceri alaturi de unguri toata Muntenia, pana spre Bugeac, tinuturi controlate pana atunci de hanatul tatar, dar se vor alia cu tatarii impotriva ungurilor pentru a obtine un mai mare grad de autonomie fata de coroana maghiara si pentru a intemeia un stat dinastic propriu intre Carpati si Dunare.

Astfel, prin slabirea regatului Ungariei, tatarii vor schimba ordinea politica in viitorul spatiu romanesc si vor oferi prilejul liderilor locali romani sa se emancipeze de sub dominatia maghiara si sa isi constituie in final propriile state.

Pentru a contracara presiunea maghiara, domnitorii munteni si moldoveni vor cauta tot timpul protectia unei alte puteri care sa contrabalanseze pretentiile regelui ungur. Dupa decaderea tatarilor, rolul acesta va fi luat de Polonia, respectiv imperiul otoman. Tarile romane facand mereu echilibristica intre aceste 3 puteri (mai tarziu vor intra pe scena Rusia si Austria), pentru a-si pastra cat mai mult autonomia interna.

Distribuie articolul sa il vada si prietenii tai!

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.