Invatamantul, o afacere?

Cand vine vorba de invatamant si profit, am fi tentati sa credem ca cei doi termeni nu au ce cauta in aceeasi fraza. In realitate insa lucrurile sunt mult mai nuantate.

Este adevarat ca majoritatea profesorilor din Romania au salarii mici dar pentru o mica parte dintre ei invatamantul este o activitate extrem de profitabila care le baga lunar in buzunar si pana la cateva mii de euro.

In economia de piata invatamantul este un serviciu de lux la mare cautare.

E de ajuns sa ne gandim la inflatia de facultati particulare care a aparut pe piata romaneasca dupa 1990. Dar nici facultatile de stat nu au ratat oportunitatea de a-si taxa studentii si a deveni adevarate afaceri guvernate de legea cererii si a ofertei, fapt ce le permite sa-si salarizeze profesorii si cu salarii de 7 000 lei pe luna.

De la an la an tot mai multi parinti sunt nemultumiti de nivelul invatamantului de stat (ori prea sus, ori prea jos pentru odrasla lor) si isi indreapta optiunile spre cel particular incepand chiar cu grupele prescolare ale gradinitelor particulare.

Tipuri de afaceri in domeniul educational

Insa dincolo de invatamantul organizat si institutionalizat, s-au dezvoltat adevarate industrii pe orizontala, mai ales in mediul online, care ofera cursuri, informatii si servicii educationale.

Ca si oportunitati de afaceri in domeniu se pot enumera:

  • gradinitele particulare
  • licee private
  • facultati particulare
  • cursuri de invatare limbi straine
  • CD-uri educationale
  • diverse cursuri si materiale pentru discipline mai putin studiate in scoli
  • site-uri de profil etc.

Haosul din invatamantul de stat si rezultatele dezastroase de la bacalaureat nu fac decat sa impulsioneze si mai mult invatamantul privat. In 2012 exista in Romania aprox. 100 de licee particulare dintre care 14 in Bucuresti.

Incet dar sigur societatea romaneasca se aliniaza celor occidentale si redescopera diferentele dintre invatamantul public si cel privat, precum si scolile confesionale. Un fenomen care a existat si inainte de perioada comunista.

Insa astfel de afaceri bazate pe oferirea contra-cost de servicii educationale nu sunt pentru oricine, nici in ceea ce priveste actionariatul unor astfel de afaceri si nici in ceea ce priveste clientela lor.

Investitiile intr-un liceu privat de exemplu, pot ajunge lejer la cateva sute de mii de euro.

Dincolo de problema banilor, un alt obstacol il constituie legislatia sau mai bine zis haosul legislativ din domeniu, extrem de fluctuant de la un an la altul. Desigur este cunoscut faptul ca toate institutiile private de invatamant trebuie sa primeasca acreditare oficiala de la Ministerul Educatiei pentru a putea functiona legal.

In ceea ce priveste profitul unei institutii de invatamant privat, acesta se poate lasa asteptat 2-3 ani si depinde foarte mult de renumele/brandul pe care si-l creaza acea institutie.

In concluzie si invatamantul se supune aceleiasi legi a cererii si ofertei ca oricare alt serviciu. De fapt putine servicii sunt la fel de scumpe si de solicitate ca invatamantul de calitate si anumite calificari cautate la aceasta ora.

Am fi tentati sa credem ca doar elevii si tinerii studenti sunt clientii unor astfel de afaceri, in realitate sunt foarte multe persoane de varsta a doua care au nevoie noi calificari si noi studii pentru a avansa profesional sau pur si simplu doresc sa invete o limba straina pentru a emigra sau munci in strainatate.

Traim in secolul vitezei in care de multe ori trebuie sa te repui cu burta pe carte pentru a tine pasul cu schimbarile.

Iar acolo unde vorbim de o cerere si o necesitate, vorbim si de oportunitati de afaceri.

Distribuie articolul sa il vada si prietenii tai!

Pentru o doza in plus de seriozitate, intra pe www.ecomunicate.ro sa vezi comunicate de presa si stiri reale la zi despre afacerile din Romania de astazi.

Comments
  1. Doru Răspunde

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.