Alegerile parlamentare din Israel au început cu o prezență la urne care a depășit orice anticipație, cu peste 1,2 milioane de israelieni care au votat până la ora 10:00, reprezentând 16,68% din electorat. Această cifră, potrivit Times of Israel, este cea mai mare participare înregistrată la această oră din 1981 încoace, cu 0,78 puncte procentuale peste nivelul consemnat la alegerile din 2022. Benjamin Netanyahu, premierul în exercițiu, se confruntă cu un scrutin marcat de războaie, probleme economice și o campanie electorală polarizantă, în care acuzațiile se succed ca niște vijeli. Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt chemați marți, 27 octombrie, la urne pentru a alege componența celui de-al 26-lea Knesset, Parlamentul Israelului, un eveniment considerat decisiv pentru viitorul politic al țării și pentru stabilitatea întregului Orient Mijlociu.
Netanyahu își joacă viitorul politic în fața unui scrutin strâns
Scrutinul are loc după patru ani de guvernare condusă de Benjamin Netanyahu și într-un context dominat de conflictele militare din regiune, costul vieții și disputele privind securitatea națională. Acesta încearcă să rămână premier, într-un context dificil, în care sondajele nu dau majoritate niciunui bloc. Conform presei israeliene, rezultatele sondajelor prezentate înaintea votului indicau o competiție strânsă între blocul condus de premier și partidele de opoziție, fără ca vreuna dintre tabere să aibă asigurată majoritatea necesară formării unui guvern. Netanyahu, în același timp, este primul premier israelian aflat în funcție judecat pentru acuzații de corupție, iar guvernarea sa a fost marcată de reforma controversată a justiției, care a provocat proteste de amploare în 2023, dar și de conflictele militare declanșate după atacul Hamas.
Principalul său rival este Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene și lider al noului partid de centru Yashar. Sondajele publicate înaintea alegerilor au prezentat rezultate diferite în privința celor două formațiuni. Un sondaj realizat de Channel 12 atribuia partidului Yashar 23 de mandate, comparativ cu 21 pentru Likud, formațiunea condusă de Netanyahu. În schimb, un sondaj al Channel 14, televiziune considerată favorabilă actualului premier, indica 30 de mandate pentru Likud și aproximativ 20 pentru partidul lui Eisenkot.
Knessetul are 120 de locuri, iar formarea unui guvern necesită sprijinul a cel puțin 61 de parlamentari. Israelul utilizează un sistem electoral proporțional, pe liste de partid, cu un prag electoral de 3,25%. La scrutinul din 27 octombrie participă 36 de partide, însă sondajele indicau că aproximativ 11-13 formațiuni ar putea depăși pragul electoral. În acest context, Netanyahu a susținut o campanie electorală intensă, în care a atacat repetat opoziția, dar și partidele arabe israeliene, acuzându-le de tentative de a influența rezultatul alegerilor.
Netanyahu acuză arabi israelieni de încercarea de a fura alegerile
Premierul israelian în exercițiu Benjamin Netanyahu i-a acuzat marți, în timp ce vota, pe opozanții săi arabi israelieni de faptul că încearcă „să fure alegerile”, după ce i-a atacat de-a lungul întregii campanii electorale, relatează AFP. Netanyahu a anunțat că „trei oficiali de rang înalt” din cadrul unui partid majoritar arab au fost arestați în sudul Israelului. El a declarat că aceștia aveau asupra lor plicuri pline cu bani, acuzații care au alimentat tensiunile într-o campanie deja polarizantă.
Israelienii votează marți, 27 octombrie, la alegerile pentru Knesset, primele de la începutul războiului din Gaza, declanșat în octombrie 2023. Sondajele dinaintea scrutinului nu arată un câștigător clar: nici blocul premierului Benjamin Netanyahu, nici opoziția nu par în stare să adune cele 61 de mandate necesare pentru majoritate. Secțiile de votare au fost deschise de la ora 7:00 și se închid la 22:00, ora locală. Această competiție electorală este considerată una dintre cele mai importante din ultimii ani, având impact asupra viitorului țării și al regiunii.
Cristina R.
