Ryo Wo Toru nu este o metodă miraculoasă prin care poți transforma o cameră încinsă într-una rece fără consum de energie. Este, mai degrabă, o filozofie japoneză construită în jurul ideii de a căuta răcoarea, combinând soluții care limitează căldura cu gesturi care schimbă felul în care aceasta este percepută. Află din articol ce este de fapt metoda japoneză de a răcori casa fără aer condiționat și cum trebuie pusă în aplicare.
Răcorirea unei locuințe nu are neapărat legătură cu menținerea temperaturii din camere la un interval de, să zicem, 20 – 21 de grade Celsius în mijlocul verii. Ci, mai important este ca, temperatura interioară să rămână într-o zonă confortabilă și sigură, iar organismul să nu fie obligat să depună permanent un efort suplimentar pentru a elimina căldura.
Problema răcoririi casei devine cu atât mai importantă în timpul unui val de căldură. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă ca, pe cât posibil, temperatura spațiilor de locuit să fie menținută sub 32 de grade Celsius în timpul zilei și sub 24 de grade Celsius noaptea. Asta pentru că expunerea prelungită la temperaturi foarte ridicate poate favoriza deshidratarea și epuizarea termică.
Aerul condiționat este cea mai eficientă soluție atunci când vrei să reduci în mod controlat temperatura aerului dintr-o cameră. Aparatul preia căldura din interior prin intermediul circuitului frigorific și o transferă spre exterior. În același timp, procesul de răcire reduce și o parte din umiditatea din aer, iar acest lucru poate îmbunătăți suplimentar confortul în zilele calde și umede.
Pentru rezultate eficiente, mai ales în perioadele caniculare, setarea aerului condiționat în jurul valorii de 27 de grade Celsius și folosirea concomitentă a unui ventilator reprezintă o soluție foarte bună. Circulația aerului poate face ca mediul să fie perceput ca fiind cu aproximativ 4 grade mai răcoros, fără să fie necesar ca aparatul de climatizare să reducă foarte mult temperatura propriu-zisă a camerei.
Răcorirea fără aer condiționat funcționează însă după alte principii. În loc să extragi mecanic căldura din încăpere, încerci să împiedici acumularea ei. Umbrirea ferestrelor reduce aportul solar, ventilația nocturnă poate evacua căldura stocată în casă, iar mișcarea aerului ajută corpul să se răcorească. O combinație între umbrire, ventilație, izolație și ferestre eficiente poate reduce considerabil necesarul de climatizare, deși metodele pasive devin mai puțin eficiente în climatele foarte calde și umede.
Una dintre cele mai utile metode este răcirea locuinței pe timpul nopții. Dacă afară sunt, de exemplu, 22 de grade Celsius, iar în interior au rămas 28 de grade după o zi caniculară, deschiderea ferestrelor poate permite aerului exterior mai rece să preia o parte din căldura acumulată în interior. Astfel, se răcesc și pereții, podelele și celelalte suprafețe care au acumulat energie termică.
Acest principiu, cunoscut drept „night flushing”, poate ajuta locuința să rămână mai răcoroasă inclusiv în prima parte a zilei următoare și funcționează cel mai bine acolo unde nopțile sunt semnificativ mai reci decât zilele.
Dincolo de această metodă simplă, există și o altă care presupune folosirea altor principii.
Ryo Wo Toru: filozofia japoneză de a căuta răcoarea
Ryo Wo Toru („ryō wo toru”) este o metodă care descrie acțiunea de a căuta răcoarea și trebuie înțeleasă în contextul unor obiceiuri dezvoltate într-o cultură care a trebuit să facă față verilor calde și umede cu mult înainte de apariția aerului condiționat.
Această preocupare pentru răcorirea naturală se observă inclusiv în arhitectura tradițională japoneză. Locuințele tradiționale japoneze erau gândite astfel încât să profite de circulația vântului și să permită eliminarea căldurii acumulate în interior. Pentru protecția față de soare erau folosite, printre altele, paravane și jaluzele tradiționale numite sudare și yoshizu. Amplasate la exterior și la o anumită distanță de clădire, acestea puteau crea umbră fără să împiedice complet circulația aerului.
Principiul este valabil și într-o locuință modernă. Dacă radiația solară ajunge direct pe geam, o parte din energia ei pătrunde în interior și încălzește podeaua, mobilierul și celelalte suprafețe. Acestea acumulează energia și o eliberează ulterior sub formă de căldură. Dacă soarele este oprit înainte să ajungă la geam, cantitatea de energie care intră în casă poate fi redusă. Din acest motiv, umbrirea exterioară poate avea un rol important în controlul temperaturii interioare.
Abordarea Ryo Wo Toru merge însă dincolo de temperatura măsurată de termometru. Într-un articol publicat de Homes & Gardens, care popularizează conceptul pentru locuințele contemporane, se prezintă această filozofie și prin prisma celor cinci simțuri.
Ideea este că senzația de confort termic nu depinde exclusiv de temperatura aerului, ci și de ceea ce vedem, atingem, auzim sau asociem mental cu răcoarea.
Apa și sticla, de exemplu, pot fi folosite pentru componenta vizuală. Vasele transparente, suprafețele care reflectă lumina sau nuanțele asociate apei pot face încăperea să pară mai luminoasă și mai proaspătă. Nu înseamnă că un recipient din sticlă albastră va reduce temperatura camerei – efectul este în primul rând unul senzorial: decorul transmite vizual ideea de apă, prospețime și răcoare.
Un rol asemănător îl au clopoțeii japonezi de vânt, cunoscuți drept furin. Sunetul lor este asociat în cultura japoneză cu vara și cu briza. Așezați în apropierea unei ferestre prin care circulă aerul, aceștia pot accentua senzația unui spațiu aerisit. Din punct de vedere fizic, clopoțelul nu răcește camera, însă poate face parte din atmosfera prin care căldura este percepută diferit.
Aceeași logică este aplicată mirosului. Aromele de hinoki, cedru, bambus, mentă sau ceai verde pot evoca vegetația, pădurea, umbra și prospețimea. Din nou, efectul trebuie separat de răcirea fizică: un parfum mentolat nu scoate căldura din pereți și nu scade temperatura aerului, dar poate contribui la senzația generală de prospețime.
Atingerea are, în schimb, și o componentă practică importantă. În sezonul cald, textilele grele pot fi înlocuite cu materiale mai lejere. Lenjeriile și hainele din bumbac sau in permit o mai bună circulație a aerului în jurul corpului și pot gestiona mai bine umezeala decât materialele dense. În loc să încerci exclusiv să răcești întreaga încăpere, reduci astfel disconfortul termic direct la nivelul corpului.
Ryo Wo Toru include și ideea răcoririi organismului din interior. Apa și alimentele cu un conținut ridicat de apă, precum castraveții sau pepenele, pot completa hidratarea în perioadele foarte calde.
Există însă și obiceiuri japoneze care pot produce un efect fizic măsurabil asupra mediului. Unul dintre cele mai cunoscute este uchimizu, practica de a stropi cu apă suprafețele din exteriorul locuinței. Principiul este evaporarea. Pentru a trece din stare lichidă în vapori, apa are nevoie de energie, iar o parte din această energie este preluată sub formă de căldură din suprafața udă și din mediul apropiat.
Efectul este mai bun în condiții de căldură și umiditate relativ redusă, deoarece aerul uscat permite apei să se evapore mai ușor. Când umiditatea este deja foarte mare, evaporarea încetinește și implicit scade și capacitatea acestei metode de a produce răcire.
Privită în ansamblu, eficiența Ryo Wo Toru depinde, așadar, de ceea ce înțelegem prin conceptul de răcire a casei. Un clopoțel furin, o vază transparentă sau aroma de mentă nu vor coborî temperatura unei camere de la 30 la 26 de grade Celsius. În schimb, umbrirea ferestrelor, circulația aerului, aerisirea la momentul potrivit și evaporarea apei au la bază mecanisme fizice reale care pot limita acumularea căldurii sau pot îmbunătăți confortul.
De aceea, Ryo Wo Toru funcționează cel mai bine ca o combinație de măsuri, nu ca un truc de sine stătător.
Una dintre cele mai simple măsuri prin care poți să răcorești casa este să oprești căldura înainte să intre în interior. Deoarece ferestrele expuse direct soarelui se pot transforma în adevărate surse de încălzire. Jaluzelele, obloanele, copertinele sau alte sisteme de umbrire reduc cantitatea de radiație solară care ajunge în interior. Cu cât această protecție se produce mai devreme, înainte ca podeaua și mobilierul să se încălzească, cu atât va exista mai puțină căldură de eliminat ulterior.
La fel de important este să deschizi ferestrele în funcție de temperatura exterioară, nu automat pentru că este vară. În mijlocul unei după-amiezi caniculare, dacă în casă sunt 28 de grade Celsius și afară sunt 35 de grade, o fereastră larg deschisă poate introduce aer mai fierbinte în locuință. Se recomandă închiderea ferestrelor și folosirea jaluzelelor sau obloanelor atunci când exteriorul este mai cald, urmată de aerisirea locuinței după lăsarea serii, când aerul exterior devine mai rece.
Odată ce temperatura de afară a coborât, poți crea ventilație încrucișată. Dacă deschizi ferestre aflate pe laturi diferite ale locuinței, creezi un traseu prin care aerul poate circula mai ușor. Vântul poate împinge aerul mai rece în interior și poate favoriza evacuarea aerului cald printr-o altă deschidere. În casele cu mai multe niveluri poate interveni și efectul de coș: aerul încălzit se ridică și poate fi evacuat prin deschiderile situate mai sus, în timp ce aerul mai rece pătrunde prin zonele inferioare.
Ventilatoarele pot completa această strategie, însă trebuie înțeles ce fac de fapt. Un ventilator obișnuit nu funcționează precum aerul condiționat și nu produce aer rece. El pune aerul în mișcare, iar curentul rezultat ajută corpul să elimine mai eficient căldura și favorizează evaporarea transpirației. Din acest motiv, într-o cameră cu aceeași temperatură, o persoană aflată în curentul produs de ventilator se poate simți considerabil mai confortabil.
Ventilatorul poate fi folosit și pentru a accelera aerisirea atunci când afară este mai răcoare. Poziționat strategic lângă o fereastră, poate ajuta la evacuarea aerului cald sau la circularea aerului rece venit din exterior.
Nu în ultimul rând, un alt truc pentru răcirea casei este să reduci sursele de căldură din interior. Cuptorul și plita degajă cantități evidente de energie termică, dar același lucru, la scară mai mică, îl fac televizoarele, calculatoarele, corpurile de iluminat și alte aparate electrice. Într-o zi caniculară, evitarea cuptorului la orele de vârf și oprirea echipamentelor care nu sunt folosite înseamnă pur și simplu mai puțină căldură eliberată în casă.
Autor sub protectie
