Proiectul înființării Parcului Național Făgăraș reaprinde dezbaterea în Țara Făgărașului. În timp ce Fundația Conservation Carpathia promovează de mai mulți ani ideea unui parc național de mari dimensiuni, punând accent pe conservare, biodiversitate, turism și dezvoltare locală, primarul municipiului Făgăraș, Gheorghe Sucaciu, cere ca înaintea oricărei decizii să fie clarificate efectele concrete asupra oamenilor și proprietăților.
Rezumat:
Întrebări esențiale: cine stabilește ce se va putea face în viitor pe terenurile aflate în aria protejată?
Mesajul edilului pornește de la o întrebare simplă, dar esențială: cine stabilește ce se va putea face în viitor pe terenurile aflate în aria protejată? „CE SE VA ÎNTÂMPLA CU OAMENII CARE TRĂIESC AICI?”, întreabă Gheorghe Sucaciu, enumerând proprietarii de păduri și terenuri, crescătorii de animale, păstorii, cei care folosesc pășunile, proprietarii de pensiuni și ferme, dar și administrațiile locale care trebuie să continue să dezvolte infrastructura. Primarul susține că aceste întrebări trebuie lămurite înainte ca proiectul să devină realitate și critică faptul că dezbaterea recentă organizată la București nu ar fi inclus reprezentanți ai comunității din Țara Făgărașului.
„Adevărata dezbatere ar trebui organizată în Făgăraș, nu la București, aici, în Țara Făgărașului, în fața oamenilor care trăiesc aici și care vor suporta, în primul rând, consecințele deciziilor luate.”, susține edilul.
Conservation Carpathia: un proiect de peste 250.000 de hectare în sudul Carpaților
DOrganizația își asumă însă fără echivoc obiectivul: crearea unui Parc Național în Munții Făgăraș. Pe site-ul propriu, Conservation Carpathia vorbește despre un proiect de peste 250.000 de hectare în sudul Carpaților și despre crearea celui mai mare parc național acoperit de păduri din Europa. Tocmai amploarea proiectului îl determină pe Sucaciu să ceară cifre, hărți și reguli concrete, nu doar promisiuni despre beneficii economice și protejarea naturii.
„Oamenii locului ar trebui să primească răspunsuri concrete”, spune primarul, enumerând întrebări despre suprafața exactă, localitățile și terenurile incluse, proprietatea privată, zonele de protecție, exploatarea forestieră, pășunat, construcții, investiții, rangeri, costurile administrării și eventualele compensații.
Protejarea naturii nu este problema, dar drepturile oamenilor?
În esență, disputa nu este prezentată de primar ca una între protejarea naturii și dezvoltare. Sucaciu afirmă explicit: „NU SUNT ÎMPOTRIVA PROTEJĂRII MUNȚILOR FĂGĂRAȘ. Dimpotrivă. Munții Făgăraș sunt patrimoniul nostru natural și trebuie protejați.”
Problema, susține el, este ce se întâmplă cu drepturile și activitățile oamenilor atunci când protecția capătă forme concrete. „ȚARA FĂGĂRAȘULUI NU ESTE UN TEREN GOL PE HARTĂ. Aici trăiesc oameni.”
În același timp, Conservation Carpathia își prezintă proiectul ca pe unul care urmărește atât conservarea, cât și dezvoltarea comunităților: organizația vorbește despre locuri de muncă, afaceri verzi, turism și oportunități economice pentru localnici. Dar ce înseamnă concret aceste beneficii și cum vor fi garantate în timp?
„CE GARANȚII AU LOCUITORII CĂ PROMISIUNILE DE ASTĂZI VOR FI VALABILE ȘI PESTE 10, 20 SAU 50 DE ANI?”
Pentru Sucaciu, soluția nu este respingerea automată a proiectului, ci o dezbatere transparentă, în care comunitățile locale să aibă acces la toate informațiile înainte de luarea deciziilor: „Nu spun să respingem din start proiectul. Spun să nu îl vom accepta orbește. Dacă se va face ceva, normal și corect ar fi să se facă împreună cu oamenii din Țara Făgărașului, nu peste capul lor.”
Cristina R.
