Monaco, o poveste de succes

Daca pana acum am prezentat in aceasta sectiune povestile de succes ale unor cazuri individuale de oameni simpli, in acest articol voi vorbi putin despre o altfel de poveste de succes. Asa cum exista indivizi care au reusit in viata, la fel exista state/societati/administratii care au reusit sa creeze prosperitate. Despre un astfel de stat sunt si randurile de mai jos.

Cum probabil ati ghicit deja din titlu este vorba despre Monaco, un stat pe cat de mic (mai putin de 2 km patrati) pe atat de prosper, cu o economie pe plus, cu un standard de viata printre cele mai ridicate din lume, fara resurse naturale, fara agricultura, fara armata dar cu o legislatie inteligenta si cu cetateni bogati.

Cuibarit intre muntii Alpi si Mediterana, statul Monaco este format dintr-un singur oras, Monte-Carlo, cu 36 000 de cetateni si este cel mai mic stat din lume dupa Vatican. Monaco este o monarhie constitutionala condusa de un principe (Albert II in momentul de fata). Accesul in principat se face foarte usor pentru cetatenii europeni, granitele constand practic din niste strazi care il despart si in acelasi timp il leaga de localitatile franceze limitrofe.

Datorita particularitatilor sale fiscale (adica face concurenta neloaiala guvernelor care inteleg sa traga cu taxe in popor) Monaco nu este in UE dar din 2002 este in zona Euro ceea ce inseamna ca foloseste moneda Euro, fara sa fie membru UE (la fel ca si alte state).

Istoria acestei tari incepe in evul mediu, pe vreme cand era unul din sutele de fiefuri nobiliare din nordul Italiei si sudul Frantei. Devenit in 1297 resedinta familiei genoveze Grimaldi (de origine italiana), Monaco va reusi sa supravietuiasca tuturor capcanelor istorice care au inghitit multe state europene similare (unificari si anexari, revolutii, rasturnari de monarhie, razboaie etc.).

Incepand cu sec. XIX Monaco incepe sa prospere intr-un ritm alert si spectaculos datorita deciziei familiei princiare de a intra in lumea jocurilor de noroc si a cazinourilor (industrie ramasa pana azi monopol de stat in Monaco). Mirajul cazinourilor, clima si peisajul micutului principat au inceput sa-i atraga repede pe bogatii Europei si ai lumii precum si pe turistii mai putin celebri. Astfel sume uriase de bani au inceput sa curga spre statul care trece aproape neobservat pe harta.

In paralel cu dezvoltarea cazinourilor, a industriei hoteliere si a serviciilor turistice, Monaco a adoptat o legislatie ce i-a adus faima de paradis fiscal. Nu exista impozit pe venit pentru persoanele fizice, confidentialitatea datelor bancare este lege iar criminalitatea a tins mereu spre zero.

In acelasi timp statul percepe impozite pe profitul companiilor precum si asigurari medicale dar si acelea sunt limitate prin lege pentru veniturile ce depasesc o anumita suma.

Rezultatul unor asemenea masuri s-a tradus intr-o crestere a nivelului de trai, la un venit mediu de 30 000 dolari pe an/cap de locuitor, prin servicii publice de calitate, printr-un val de „imigranti de lux” care prefera sa isi tina banii in aceasta tara, pe scurt, au dus la transformarea acestui stat intr-o oaza de bogatie si lux in timp ce restul Europei se scufunda tot mai adanc in haosul crizei economice.

Turismul este principalul pilon al economiei, fie ca vorbim de turistii bogati impatimiti de jocurile de noroc, de fanii celebrului raliu de la Monte Carlo sau pur si simplu de cei veniti sa se bucure de mare sau sa viziteze orasul.

Cu un popor cu origini etnice diverse (francezi, italieni, englezi, etc.), cu un teritoriu mai mic decat Orsova, fara resurse naturale, fara forte militare si fara multe alte resurse strategice si economice, Monaco este un exemplu viu al zicalei „omul sfinteste locul”.

Distribuie articolul sa rada si prietenii tai!

Lasa un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.