Polonia, cel mai mare producator de electrocasnice din Europa
Industria electrocasnicelor reprezinta o ramura importanta a economiei poloneze, economie pe care noi romanii ne-am obisnuit sa o luam ca etalon in ultimele 2 decenii, dar care continua sa ramana pentru noi un deziderat prea indepartat.
Milioane de europeni folosesc la ora actuala aspiratoare, roboti de bucatarie sau masini de tocat carne de la producatorul Zelmer, varful de lance al industriei poloneze de profil.
Ca sa ne facem o idee despre locul unde se afla pozitionata Romania vizavi de Polonia, in privinta productiei de electrocasnice, e de ajuns sa lasam cifrele sa vorbeasca.
Astfel, in timp ce Romania produce anual aparatura electrocasnica in valoare de 500 milioane de euro, in Polonia, doar exporturile de electrocasnice aduc incasari de 10 miliarde de euro pe an. In fine, in timp ce la noi sunt 6 fabrici de profil, in Polonia sunt 27.
Care este secretul succesului polonez?
Ca in majoritatea cazurilor, si aici succes este datorat unui cumul de factori.
Pe deoparte traditia legaturilor mult mai stranse ale economiei poloneze cu piata occidentala (investitorii au gasit in Polonia personal calificat in vechile fabrici comuniste, preluat acum de ei), pe de alta evolutia diferita a celor doua tari dupa caderea comunismului.
Astfel, in timp ce Romania se impotmolea in marasmul unei tranzitii ce parea interminabila, cand toti investitorii ne ocoleau in perioada 1 998-2 000 din cauza instabilitatii politice si economice (era perioada in care ne culcam cu un curs valutar si ne trezeam cu altul), Polonia era mult mai stabila si atragea jucatori mari pe piata electrocasnicelor, precum Whirpool, Samsung, Bosch (devenit in 2013 actionar majoritar la Zelmer), Indesit, etc.
Abia dupa anul 2000 incepem si noi sa atragem investitori straini in domeniu, dar unii mult mai mici, din Turcia (Arcelik, actualul proprietar Arctic), De Longhi (Italia) si alti 2-3 de aceeasi talie.
Nu e cazul sa fim pesimisti, si sectorul electrocasnicelor made in Romania este unul in crestere, doar ca e putin probabil sa ii ajungem vreodata pe polonezi.
La avantajul polonezilor a contribuit din plin si infrastructura de transport, care, alaturi de avantajul distantei geografice, facea ca produsele lor sa ajunga mult mai repede decat ale noastre pe piete din Germania, Franta, Tarile Scandinave si alte mari piete occidentale.
La toate astea se adauga si subventiile si avantajele de tot felul oferite investitorilor de statul polonez.
In fine, nu in ultimul rand, piata interna poloneza, mult mai mare decat cea romaneasca (Polonia are aprox. 40 milioane de locuitori, Romania doar 20 de milioane), a contribuit si ea la inclinarea balantei in decizia investitorilor de a-si deschide fabricile acolo.
In concluzie, la succesul polonezilor au contribuit factori obiectivi (apropierea fizica si comerciala fara de piata occidentala, forta de munca inalt calificata), dar si factori subiectivi (infrastrucutra, facilitati economice oferite de stat), care ar trebui sa ii inspire si pe guvernantii nostri in efortul de atragere a investitorilor straini, motorul tuturor economiilor functionale din Europa de Est.
Pentru o doza in plus de seriozitate, intra pe www.ecomunicate.ro sa vezi comunicate de presa si stiri reale la zi despre afacerile din Romania de astazi.