În data de 2 octombrie 2026, S&P Global Ratings va decide dacă România păstrează ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, sau dacă va fi redus cu o treaptă, ceea ce ar pune țara în afara categoriei recomandate investițiilor. BBB- este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, iar o reducere ar avea consecințe semnificative asupra credibilității economiei românești. Decizia se va face într-un context economic complex, marcat de o creștere a datoriei publice, un necesar ridicat de finanțare și costuri de împrumut mai mari decât media europeană.
Rezumat:
Evaluarea S&P vine după eșecul Cabinetului Mureșan și blocajul politic
Evaluarea S&P vine la doar două zile după eșecul Cabinetului propus de Siegfried Mureșan, care a ratat votul de încredere din Parlament la 30 septembrie 2026, potrivit Mediafax. În această perioadă, România este condusă de un guvern interimar, iar agenția de rating urmărește dacă blocajul politic afectează capacitatea statului de a adopta și aplica măsurile necesare reducerii deficitului bugetar. Această situație este analizată cu atenție de către analiștii S&P, care evaluează impactul asupra progreselor fiscale și asupra implementării reformelor economice.
Datele prezentate de Ministerul Finanțelor arată că deficitul bugetar a ajuns la 2,89% din produsul intern brut după primele opt luni ale anului, cu aproximativ 31% mai mic decât în aceeași perioadă a anului anterior. Autoritățile folosesc aceste date pentru a susține că reducerea deficitului a continuat în timpul guvernării interimare. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a afirmat că în lunile de interimat nu s-a produs un derapaj fiscal, iar în discuțiile cu reprezentanții S&P, și-a exprimat încrederea că România va rămâne în categoria recomandată investițiilor.
În cadrul discuțiilor purtate la 24 septembrie 2026 cu delegația S&P, au participat Ilie Bolojan, premier interimar, Alexandru Nazare, ministru interimar al Finanțelor, Ștefan Nanu, director general al Trezoreriei, și economistul Ionuț Dumitru. Ionuț Dumitru consideră că ajustarea fiscală deja realizată este principalul argument al României și că deficitul se îndreaptă spre 6% din PIB în acest an. Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, apreciază că datele macroeconomice nu justifică în prezent o retrogradare, însă agențiile urmăresc în special continuarea ajustării bugetare în 2027 și 2028.
Contextul economic și perspectivele pentru viitor
În evaluarea stabilită pentru 3 aprilie 2026, S&P a păstrat neschimbate ratingul României și perspectiva negativă. La acel moment, prognoza agenției indica scăderea deficitului bugetar la 6,5% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027. Ratingul ar putea fi redus dacă traseul consolidării fiscale, adică procesul de diminuare a deficitului, s-ar îndepărta semnificativ de estimările agenției. Întârzierile în accesarea fondurilor europene reprezintă o altă condiție care ar putea amplifica presiunile.
S&P a precizat că evaluarea nu vizează politica propriu-zisă, ci influența evoluțiilor politice asupra elaborării și aplicării politicilor publice. Ratingul poate fi supus presiunilor dacă un blocaj de durată ar împiedica continuarea reducerii deficitelor în 2027. Fitch a menținut la 31 iulie calificativul României la BBB-, cu perspectivă negativă. Agenția a identificat drept vulnerabilități deficitele bugetare ridicate, creșterea datoriei, inflația și fragmentarea politică.
Înaintea deciziei finale, autoritățile române au contestat rezultatul inițial al comitetului Fitch și au transmis informații suplimentare. Acțiunea finală de rating a fost diferită de concluzia inițială. Moody a păstrat la 7 august ratingul României la Baa3, tot cu perspectivă negativă. Baa3 este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. Agenția a remarcat progresele inițiale în reducerea deficitului, dar a avertizat că fragmentarea politică poate împiedica continuarea consolidării fiscale.
La precedenta evaluare programată, S&P a publicat decizia la echivalentul aproximativ al orei 23:06 în România. Dacă agenția urmează același tipar vineri, verdictul din 2 octombrie ar putea deveni public în jurul orei 23:00. Această decizie va avea un impact semnificativ asupra credibilității economiei românești, a costurilor de împrumut și a atragerii investițiilor străine.
Cristina R.
