Adevăratul motiv pentru care anumite țări sunt sărace iar altele bogate!

Cand vine vorba despre acest subiect, cele mai comune explicatii sunt fie, „tarile bogate sunt bogate pentru ca au avut colonii„, fiind deci favorizate de istorie; fie „tarile bogate sunt bogate pentru ca au resurse naturale„.

In realitate ambele teorii sunt greșite!

Desi poate parea necredibil la prima vedere, adevarul e ca istoria nu are aproape nicio legatura cu situatia economica din prezent.

Exista destule exemple de tari care desi candva au avut imperii vaste, azi sunt mai sarace decat fostele lor provincii/colonii.

Sa ne uitam de exemplu la Spania si Portugalia, tari care in sec. XVI-XVIII aveau vaste imperii coloniale dar care azi nu au o situatie economica stralucita. De fapt Spania e azi mai saraca decat Oldana sau Belgia, tari care candva au fost provincii ale imperiului spaniol.

Asta ca sa nu mai vorbim de Turcia, tara unde azi se traieste mai prost decat in Grecia sau Cipru, foste provincii ale imperiului otoman. Sau de Rusia, unde nivelul de trai este sensibil mai mic decat in tarile baltice, care pana acum 30 de ani faceau parte din imperiului Moscovei.

Si exemplele pot continua….

Sau hai sa vedem un alt exemplu si mai edificator: Germania la sfarsitul fiecaruia dintre cele doua razboaie mondiale.

Dupa 1918 Germania era o tara zdrobita economic, cu o inflatie naucitoare (prin anii `20 o paine costa in Germania cateva sute de milioane de marci), cu distrugeri importante de infrastructura, pierderi de teritorii, despagubiri de platit, etc. In 20 de ani nemtii au reusit nu doar sa isi stabilizeze economia dar au redevenit vioara intai a Europei din multe puncte de vedere, inclusiv economic (inclusiv militar).

Situatia s-a repetat la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial. Tot dupa aproximativ 20 de ani, Germania de Vest a devenit una dintre cele mai bogate tari ale Europei.

La fel s-a intamplat cu Italia, Coreea de Sud sau Japonia, tari distruse de razboi dar, in aproximativ 20 de ani economiile lor s-au refacut si si-au reluat locul in randul tarilor bogate ale lumii.

Deci e clar ca trecutul nu poate fi un argument plauzibil pentru situatia economica din prezent a unei tari. 20 de ani par suficienti pentru a reface de la zero o tara distrusa de razboi/cutremur/ciuma neagra si alte calamitati. Ca acum 200 de ani ai fost pașalâc otoman, nu e o scuza pentru sărăcia de azi, cum nici faptul ca stramoșii tăi au fost robi/sclavi, tot acum 200 de ani, nu e o scuza pentru starea in care esti tu azi.

Deci daca istoria nu e un argument valabil, sa fie oare resursele naturale?

Ei bine, asta e un argument inca si mai slab decat precedentul!

Pentru asta e suficient sa ne uitam la Congo, o tara africana de dimensiuni uriase, bogata in aur, zinc, cupru, diamante, petrol, ape curgatoare si toate resursele pamantului, dar in acelasi timp o tara cu unul dintre cele mai mici niveluri de trai din lume.

De fapt multe tari africane si sud-americane se afla in aceeasi situatie ca si Congo. Bogate in resurse dar cu economii la pamant.

Venezuela este un alt exemplu graitor, desi e una dintre cele mai bogate tari in petrol, Venezuela se confrunta de cativa ani cu o criza economica si alimentara fara precedent.

La polul opus, tari precum Elvetia, Japonia, Monaco, Luxemburg sau Danemarca, desi nu au nicio resursa naturala in cantitati mari si importa aproape tot felul de materii prime, au economii solide si un nivel de trai foarte ridicat.

Deci cade si teoria cu resursele naturale!

Si atunci care sa fie cauza? Ei bine, cauza acestor diferente uriase este resursa umana!

Modul in care o tara e administrata, felul in care oamenii inteleg sa se comporte intr-o societate, sunt factorii decisivi care fac in final ca economia acelei tari sa fie performanta sau nu.

Acolo unde exista o resursa umana de calitate, toate celelalte resurse materiale sunt atrase sau create intr-un fel sau altul. Dar acolo unde resursa umana este de proasta calitate, chiar daca exista resurse materiale si oportunitati oferite de natura si de geografie, acestea sunt irosite iar economiile unor astfel de tari sunt inevitabil subminate din interior.

Tarile arabe din Golf au inteles acest adevar simplu si au folosit banii obtinuti din petrol pentru a atrage creiere occidentale. Acolo e plin de profesori, doctori, ingineri sau consilieri americani si europeni care lucreaza atat in mediul privat cat si pentru stat.

In schimb tari precum Iraqul sau Iranul, care desi aveau si ele resurse petrolifere, au ramas mult in urma arabilor din Golf pentru ca au ales sa se izoleze de restul lumii si nu au reusit sa atraga resursa umana calificata.

Situatia e aceeasi, indiferent de latitudine, longitudine sau perioada istorica.

Distribuie articolul sa il vada si prietenii tai!

Comments
  1. Florin Răspunde
    • Ciuhu Ciprian Răspunde

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.