Creditarea si imprumuturile rapide, sursa de prosperitate si de probleme

Economia nationala (strans legata in ziua de azi de cea globala), ne afecteaza pe fiecare dintre noi, chiar daca o face in mod diferentiat si in sensuri nu `totdeauna congruente.

Desi putini sunt cei care inteleg complexitatea fenomenului economic, aproape toti participam la el intr-un fel sau imprumuturile rapidealtul, banii fiind principalul instrument de cuantificare a proceselor financiare.

Nu de putine ori apar situatii in care singura solutie consta in obtinerea unui credit bancar sau apelarea la diverse forme de imprumuturi rapide asigurate de instititiile financiare nebancare.

In acest context se naste intrebarea despre rolul creditului in economie in general si in viata fiecaruia dintre noi in special.

Problema e deosebit de complexa pentru ca nu toti avem aceleasi obiceiuri cand vine vorba de modul in care folosim/cheltuim banii, ori tocmai in aceste diferente sta de regula secretul pentru care unii se descurca mai bine din punct de vedere financiar iar altii traiesc pe datorie, dincolo de limitele sigurantei financiare.

Banii luati cu imprumut, sau creditul, sunt un aspect esential al acestor obiceiuri monetare care ne definesc o anumita traiectorie economica.

In ziua de azi, diversificarea surselor de finantare face ca accesul la bani sa fie relativ usor. Aproape oricine poate apela astazi la un credit rapid online, fara sa treaca prin calvarul birocratiei bancare.

Majoritatea persoanelor fizice apeleaza la credite pentru nevoie personale: achizitionarea unei masini mai bune, organizarea unei vacante, achizitionarea de mobila, aparatura electrocasnica, etc.

Acest gen de credite sunt cele mai usor de obtinut dar in acelasi timp (si poate tocmai de asta) si cele care creaza cele mai mari probleme celor care apeleaza la ele fara o analiza temeinica a situatiei lor financiare.

Asta se intampla pentru ca in majoritatea cazurilor, imprumuturile sunt folosite pentru achizitionarea de produse si servicii care odata cumparate continua sa ne scoata bani din buzunar.

O masina isi pierde aprox. 20% din valoare imediat dupa achizitonare, dupa care devine o adevarata gaura in bugetul familiei (benzina, revizii, asigurari, etc.), mai toate bunurile de consum pe care le cumparam isi pierd rapid valoarea.

Practic platim pentru a ne alege cu noi cheltuieli.

Bineinteles ca in acelasi timp, unele dintre aceste bunuri ne sunt absolut necesare si prin urmare nu resping incorpore ideea creditului pentru nevoi personale. Ceea ce vreau sa spun insa e ca atunci cand apelam la astfel de servicii financiare trebuie sa ne gandim bine la utilitatea lor si mai ales la modul in care le vom putea returna.

E clasicul rationament de a nu te intinde mai mult decat iti este plapuma pentru ca tocmai de aici vin principalele probleme atunci cand vine vorba de credite (e valabil atat pentru cel care se imprumuta cat si pentru creditor).

In acelasi timp, mai exista o categorie de imprumuturi care in loc sa iti creeze probleme financiare ti le pot rezolva sau chiar te pot imbogati.

Este vorba de creditele folosite pentru investitii. Banii imprumutati sunt pusi la treaba pentru a aduce si mai multi bani, astfel incat toata lumea are de castigat.

Creditele imobiliare pot intra in aceasta categorie daca privim achizitionarea imobilului respectiv ca pe o investitie.

Aceasta este de regula reteta dezvoltatorilor imobiliare: iau credite pentru a ridica noi constructii, apoi din banii obtinuti din vanzarea sau inchirierea lor reusesc sa plateasca atat creditele contractate si mana de lucru si in acelasi timp sa le ramana si lor un profit frumos.

In aceeasi categorie a datoriilor profitabile pot intra si creditele folosite pentru demararea unei afaceri sau imprumuturile folosite la retehnologizarea unei fabrici care in final se traduc tot printr-o crestere a profitului, si lista ar putea continua.

Acest tip de creditari sunt cele care fac lumea sa se invarta, care duc la prosperitate economica si care practic au transformat lumea civilizata aducand-o acolo unde e azi (e de ajuns sa amintim aici rolul planului Marshall in reconstructia Europei).

Bineinteles ca si aici pot aparea probleme, lucrurile nu merg mereu asa cum ni le planificam, un motiv in plus de a sublinia logica intinsului doar cat ti-e plapuma pentru ca nu trebuie sa uitam ca nu exista profit fara risc dar riscul trebuie sa fie calculat in asa fel incat sa nu fie mai mare decat ne putem permite sa-l suportam.

Acest principiu este valabil si la nivel de individ, familie, companie si chiar guvern.

In concluzie, creditarea este doar un instrument neutru, rolul sau negativ sau pozitiv este dat in ultima instanta de factorul uman, singurul responsabil in cele din urma de rezultatele deciziilor sale financiare.

Distribuie articolul sa il vada si prietenii tai!

Pentru o doza in plus de seriozitate, intra pe www.ecomunicate.ro sa vezi comunicate de presa si stiri reale la zi despre afacerile din Romania de astazi.

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.