Ne intrece si Albania?

In timp ce in Romania criza economica se adanceste, utilitatile se scumpesc iar nivelul de trai scade de la un an la altul, alte tari sunt in plina crestere economica.

Nu vorbim aici de Brazilia, Rusia sau China despre care s-a mai vorbit in presa, nu vorbim nici despre Turcia care s-a dezvoltat foarte mult in ultimii ani, vorbim despre ceea ce era pana mai ieri cea mai saraca tara din Europa, despre Albania.

Azi Albania este o alta tara fata de Albania anilor `90, are cea mai promitatoare economie din Europa si ar putea oricand sa dea lectii de capitalism Statelor Unite. Sunt cuvintele lui Steve Forbes, editorul sef al prestigioasei reviste americane de analize economice cu acelasi nume.

Cum s-a ajuns aici?

Albania lui 1992 era o tara traumatizata de comunism, ultima din Europa la mai toate capitolele, cu un venit anual de 200 de dolari pe cap de locuitor si tinta bancurilor romanesti de tot felul.

Cam in aceeasi vreme, Romania avea aproape 800 000 de firme private si lucrurile pareau sa mearga spre mai bine.

Azi Albania are un venit mediu anual de 4 000 de dolari pe cap de locuitor (Romania vreo 8 000) depasind tari ca Ucraina sau Moldova (momentan ultima din Europa cu un venit de 1600 dolari pe cap de locuitor).

Veti spune ca 8000 este mai mult decat 4000 si asa si este dar cresterea spectaculoasa, de la un an la altul a economiei albaneze a facut Albania sa fie pe primul loc in Europa la crestere economica si in curand ne va sufla in ceafa sau chiar ne va depasi.

Chiar daca si Romania a fost 10 ani pe crestere economica, s-a prabusit brusc in anii de criza, in Albania fenomenul a fost total diferit, tocmai acesti ani de criza (pentru altii) au adus cea mai mare crestere economiei albaneze (si a altor tari din afara UE).

Cum se explica miracolul albanez?

Explicatia vine tot de la Forbes. Totul se reduce la legislatia economica din Albania:

• impozit unic de 10% atat pentru firme cat si peste persoane fizice. Este un singur impozit, stavechea zeciuiala.
• TVA de 10%
• 70% din marfurile de pe piata sunt de productie interna, prin lege!
• toate constructiile noi sunt obligate sa fie dotate cu echipamente pentru obtinerea energiei regenerabile (un panou, o eoliana, orice foloseste energie regenerabila).
• restitutio in integrum. Tot ce a fost de restituit s-a restituit si s-a pus capat definitv proceselor de revendicare (la noi si acum se judeca pe la Cedo tot felul de spete ale statului roman cu cetatenii sai).

Simplu dar eficient, asa poate fi descris pe scurt modelul albanez. Statul nu a impovarat cu taxe si impozite pe micul sau marele antreprenor. Desi poate parea paradoxal, impozitele si taxele mai mici si mai putine, largesc baza de impozitare si aduc in final mai multi bani la buget.

La fel e si in  Turcia unde statul este foarte permisiv si este dispus sa negocieze cu patronii impozitele pe care acestia urmeaza sa le plateasca (cine a fost in Turcia stie ca acolo totul se negociaza la bazar, ei bine, nu doar la bazar ci si la finante).

Acest mediu prietenos cu micii afaceristi, corelat cu o legislatie protectionista, au transformat Turcia si Albania in tarile cu cea mai mare crestere economica in vreme ce restul Europei se scufunda in marasmul economic.

Albania nu lucreaza cu FMI si nu este membra UE, ceea ce in cazul de fata reprezenta un mare avantaj economic (in UE nu si-ar mai putea apara piata interna prin masuri protectioniste cum o face acum de exemplu).

In Romania e exact pe dos

La noi statul nu doar ca nu este prietenos cu mediul de afaceri dar este cel mai mare dusman al micului comerciant sau producator.

Ma apucasem sa spun cum in primii ani de dupa `89 in Romania erau la un momentdat 800 000 de mici afaceri, azi sunt cu totul aprox. 650 000 de societati comerciale. Au fost decimate succesiv de masurile economie interne.

Micile afaceri sunt motorul economiei, ele creaza locuri de munca si aduc bani la buget prin impozite.

In loc sa fie protejate si incurajate, afacerile romanesti au fost macelarite de legislatie. Dupa explozia de afaceri private din primii ani de dupa `89, statul a inceput sa creeze nu mai putin de 300 de organisme  responsabile cu incasarea diferitelor taxe. Azi au ajuns la 372!

Adica 372 de taxe, plus impozite si contributii sociale.

Aceste organisme care mai de care mai ciudate si mai inutile, se lauda ca se finanteaza singure si nu de la bugetul de stat. Si au dreptate. Se finanteaza direct din buzunarul contribuabilului, din taxele pe care le incaseaza. Banii din aceste taxe nu ajung la buget ci in salariile angajatilor institutiilor care le percep. Un fel de perpetuum mobile financiar dar total aberant si inutil.

Rolul acestor 372 de institutii responsabile cu strangerea birurilor pare a nu fi decat acela de a oferi slujbe clientelei politce pentru ca odata cu schimbarea de guvern, se schmimba si conducerile acestor institutii.

Ni s-a spus atat de des ca aceste lucruri sunt normale, incat am ajuns sa si credem. In schimb nu ni se spune nimic despre tari ca Albania care au ales un sistem economic mai aerisit si mai prietenos cu propriul cetatean.

Nu cred ca ati auzit prea des la TV despre faptul ca Albania ne-a intrecut deja la turism si infrastructura (si ei au lucrat tot cu Bechtel dar la alte preturi iar acolo autostrada e gata). Pare greu de crezut cand te gandesti ca Albania era ocolita de turisti si nu avea strazi pana acum 15 ani iar razboiul civil in care localnicii atacau masina de paine era o realitate inca vie.

Acum Albania pulseaza de viata si respira un aer proaspat in timp ce noi ne consolam cu ideea ca trecem printr-o criza globala, uitand sau nestiind ca aceasta criza afecteaza doar tarile cu un anumit model economic (pe care din nefericire l-am implementat si noi in cei 20 de ani in care ne-am ratat destinatia).

Continuam sa ne distram pe seama bancurilor albaneze pana ce vom ramane cu un zambet amar privind cum ne intrece si Albania.

Distribuie articolul sa il vada si prietenii tai!

Pentru o doza in plus de seriozitate, intra pe www.ecomunicate.ro sa vezi comunicate de presa si stiri reale la zi despre afacerile din Romania de astazi.