Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat că România se confruntă cu o scădere rapidă a inflației, o decelerare ce nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei. Totuși, această evoluție nu este suficientă pentru a face populația să resimtă cu adevărat reușitele economiei, în contextul creșterii prețurilor la combustibili și al situației economice internaționale.
Contextul dezechilibrelor economiei și corecția fiscală
În iunie 2025, guvernul Bolojan a preluat conducerea țării într-un moment critic, în care România nu mai avea luxul amânării. Deficitul foarte ridicat, necesarul uriaș de finanțare și inflația persistentă se alimentau reciproc, iar fiecare lună fără decizii însemna mai multă datorie, dobânzi mai mari și mai puțin spațiu pentru dezvoltare. În acest context, guvernul a asumat o corecție fiscală dificilă, dar necesară, iar responsabilitatea Ministerului Finanțelor a fost să transforme această direcție într-un buget realist, într-o execuție controlată zi de zi și într-o administrare prudentă a finanțării statului.
Obiectivul principal al ministerului, în fruntea lui Alexandru Nazare, a fost ca politica fiscală să nu mai amplifice inflația și dezechilibrele prin deficite tot mai mari, ci să redevină o ancoră de stabilitate. Primele rezultate sunt acum vizibile în datele economice, iar rata anuală a inflației a coborât la 6,2% în august, de la 8,2% în iulie și peste 10% în iunie. Este cea mai rapidă decelerare din ultimii ani, o scădere care nu vine dintr-o plafonare administrativă, ci dintr-o corecție reală a echilibrelor economiei.
În același timp, o parte a scăderii inflației se explică statistic prin ieșirea din calcul a scumpirilor din vara anului trecut. În același timp, „cealaltă parte ține de fundamente: o cerere internă temperată, un deficit în scădere și costuri de finanțare mai mici.” Datele lunii august oferă o serie de indicatori ce trebuie analizați cu atenție.
Fără combustibili, prețurile de consum au scăzut în august cu 0,08% față de luna anterioară. Prețul alimentelor a scăzut cu 0,7% într-o singură lună, iar legumele și fructele sunt azi mai ieftine decât acum un an. Presiunea care a rămas vine aproape integral dinspre piața externă a petrolului, iar benzină și motorină sunt singurele capitole cu creșteri de două cifre. Este un factor pe care nu îl controlăm, ale cărui efecte pot fi însă absorbite – iar capacitatea unei economii de a le absorbi depinde de cât de solide sunt echilibrele sale interne.
În primele 7 luni ale acestui an, deficitul bugetar este cu 37% mai mic decât în aceeași perioadă a anului trecut, iar investițiile publice au crescut cu 15 miliarde de lei. „Am redus dezechilibrul fără a opri șantierele”, punctează ministrul. Aproape jumătate din deficitul de anul acesta, aproximativ 3% din PIB, înseamnă exclusiv plata dobânzilor la datoria acumulată în anii trecuți. Aceștia sunt bani care nu ajung nici în spitale, nici în școli, nici în autostrăzi. Fiecare punct în minus la costul de finanțare al României înseamnă resurse recuperate pentru astfel de proiecte, care se văd concret.
Chiar și așa, 6,2% este o inflație mare. Scăderea din august nu înseamnă că prețurile s-au întors la nivelurile anterioare, ci că ritmul lor de creștere încetinește. Ştim că românii resimt în continuare nivelul ridicat al prețurilor și pierderea de putere de cumpărare acumulată în ultimii ani. Tocmai de aceea, este obligatoriu să continuăm eforturile de corecție.
Media inflației în ultimele 12 luni este de aproape 9,5%, iar aceasta se vede în facturi și la raft. Refacerea veniturilor reale vine cu întârziere față de statistică, iar pentru cei mai mulți oameni ultimul an a fost dificil. Ştim foarte bine acest lucru și, de aceea, corecția finanțelor publice rămâne prioritară.
Din această perspectivă, următoarea etapă este la fel de importantă. Direcția este cea corectă, iar datele la zi o confirmă acum, nu doar prognozele. Dezinflația și corecția deficitului sunt două fețe ale aceluiași proces. Continuarea lui înseamnă disciplină pe partea de cheltuieli, respectarea țintelor asumate și mutarea creșterii economice dinspre consum pe datorie către investiții.
Cu toate acestea, nu corecția economică trebuie să fie scopul. Ea trebuie să creeze condițiile pentru revenirea încrederii și pentru o creștere sănătoasă. O economie nu repornește din legi, ordonanțe și nici din comunicări publice. Repornește atunci când oamenii și firmele încep din nou să aibă încredere în ziua de mâine. Când o familie poate face un plan pe doi ani. Când un antreprenor angajează al zecelea om pentru că vede cerere, nu pentru că speră. Când cineva care a amânat o investiție se hotărăște să o facă aici, nu în altă parte.
Increderea a fost „primul lucru pierdut atunci când economia a alunecat în dezechilibre severe și este cel mai greu de recâștigat.” Câștigarea ei se face doar prin predictibilitate, „prin reguli care nu se schimbă peste noapte, ținte asumate și respectate, un stat care își plătește facturile la timp. Asta am încercat să reconstruim în ultimul an, iar rezultatele devin acum vizibile.”
Dezinflația este, înainte de orice, „o veste bună pentru puterea de cumpărare.” Cu cât prețurile cresc mai încet, cu atât salariile și pensiile valorează mai mult. Astfel se reface cererea internă sănătos: din venituri reale care încep să își recapete valoarea, nu din deficite și împrumuturi tot mai scumpe, ca în trecut.
În acest fel, se înlocuiește consumul finanțat pe datorie din anii trecuți prin consum susținut de venituri reale, alături de investiții. Perioadele dificile pot să ne împartă sau pot să ne adune. Cele care au contat, în istoria oricărei țări, au fost cele care au adunat. Avem acum o șansă pe care nu am mai avut-o de mult: să transformăm un an dificil într-un prilej de restart – energie, industrie, infrastructură, fonduri europene folosite până la ultimul euro, capital românesc care rămâne acasă.
Ministrul avertizează că „România nu îşi permite să revină la dezechilibrele de la care a pornit.”
Autor sub protectie
