Studiile care au început să apară în ultimii ani sugerează că beneficiile unui pahar de vin zilnic pentru sănătatea creierului ar putea fi doar o iluzie. Deși numeroase cercetări observaționale au arătat că persoanele care beau puțin sau moderat au un risc mai mic de demență, aceste rezultate nu demonstrează că alcoolul le protejează creierul. Într-un studiu publicat în ianuarie, cercetătorii au descoperit o asociere cu un risc crescut chiar și la niveluri mici de consum, prezise genetic.
Rezumat:
De ce rezultatele se schimbă în funcție de metodă?
Conform informațiilor preluate de Channelnewsasia din The New York Times, rezultatele studiului s-au schimbat în funcție de metoda folosită. Când analiza s-a bazat pe declarațiile participanților despre cât beau, consumul moderat părea să ofere un avantaj față de abstinență. Totuși, când cercetătorii au folosit gene care prezic predispoziția de a bea mult, puțin sau deloc, riscul a crescut chiar și la nivelurile mici de consum.
Această distincție este importantă dacă te gândești la un pahar zilnic de vin pentru sănătate. Asocierea observată la cei care beau moderat nu dovedește un beneficiu produs de băutură. Experții consideră că diferența poate fi explicată prin avantajele acestor persoane: un statut socioeconomic mai bun, mai mulți ani de educație și o stare generală de sănătate mai bună.
Este important de menționat că ideea beneficiului alcoolului pentru creier are o istorie în cercetare. Un studiu publicat în 2003 în Journal of the American Medical Association (JAMA) asocia consumul a două sau mai multe băuturi alcoolice pe zi cu un risc de demență cu 22% mai mare. La cei care beau mai puțin de atât, riscul era cu până la 54% mai mic decât la persoanele care nu consumau deloc alcool.
„Îmi amintesc că am citit acel studiu din JAMA acum mai bine de 20 de ani și m-am gândit că ar trebui, într-adevăr, să încerc să beau un pahar de vin în fiecare zi”, a povestit Dr Joel Gelernter, profesor de psihiatrie, genetică și neuroștiințe la Yale University School of Medicine, în articolul apărut inițial în The New York Times.
Curba în formă de J a fost demontată de studiile recente
Acest tipar a primit numele de curbă în formă de J: riscul părea să scadă la consum mic sau moderat și să crească la consum ridicat. „Ideea aceasta a curbei în formă de J era într-adevăr reproductibilă în multe studii”, a explicat Dr Kristine Yaffe, profesoară de psihiatrie, neurologie și epidemiologie la University of California, San Francisco, în același articol.
Însă, interpretarea acestor rezultate s-a schimbat în cercetările recente. „Cred că, mai recent, oamenii au demontat acea curbă în formă de J”, a adăugat Yaffe. Un studiu amplu din Regatul Unit, din 2022, a asociat o medie de opt băuturi alcoolice pe săptămână cu un volum cerebral puțin mai mic decât o medie de patru pe săptămână. Cu cât consumul era mai mare, cu atât volumul creierului era mai mic.
Dr Charlies DeCarli, profesor de neurologie la University of California, Davis, a explicat, în articolul apărut inițial în The New York Times, că nu există dovezi că alcoolul în cantități moderate afectează direct neuronii. În interpretarea sa, studiile mai noi indică totuși o anumită legătură între cantitățile mici de alcool și creier. „Volumul cerebral nu se traduce neapărat direct în performanță cognitivă”, a precizat DeCarli.
Un alt studiu britanic a urmărit abilitățile lingvistice timp de 30 de ani. Persoanele care consumau chiar și patru băuturi pe săptămână au avut un declin mai mare decât cele care nu beau. Deteriorarea funcțiilor cognitive era mai pronunțată pe măsură ce consumul creștea, fără ca asemenea modificări să însemne neapărat demență.
Pentru consumul ridicat, definit adesea ca mai mult de două băuturi pe zi, dovezile privind afectarea creierului și creșterea riscului de demență s-au acumulat. Cercetările descriu mai multe căi prin care consumul excesiv, de lungă durată, poate face rău: cercetări realizate în mare parte pe animale și pe celule umane în laborator indică stres oxidativ, un proces care poate afecta celulele, și perturbarea sistemului imunitar al creierului. Aceasta poate declanșa inflamație nocivă. Atât stresul oxidativ, cât și inflamația sunt asociate cu demența.
Persoanele care beau mult au un risc crescut de hipertensiune și accident vascular cerebral. Afectarea vaselor de sânge contribuie la demența vasculară, forma legată de deteriorarea acestor vase. Fumatul și alimentația dezechilibrată, întâlnite și ele la cei care consumă mult alcool, pot afecta creierul.
În cazurile extreme, unele persoane cu tulburare de consum de alcool dezvoltă sindromul Wernicke-Korsakoff. Este o formă de demență cauzată de o deficiență severă de tiamină, adică vitamina B1, apărută în urma consumului cronic ridicat.
Despre felul în care aceste mecanisme se pot combina, Louise Mewton, conferențiară care studiază consumul de alcool la University of Sydney, a explicat în articolul apărut inițial în The New York Times: „S-ar putea ca toate acestea să acționeze în același timp. Literatura de specialitate cu siguranță nu a ajuns la o concluzie”.
Gelernter, care a participat la studiul genetic, consideră acum că relația dintre consumul de alcool și riscul de declin cognitiv este liniară: riscul crește odată cu consumul, fără scăderea aparent protectoare din vechile analize. Cercetarea i-a schimbat și propriul obicei: „Cu siguranță nu mai încerc să beau un pahar de vin în fiecare zi, dar nici nu am renunțat”, a spus profesorul.
„Era mult mai plăcut când spuneam: „O fac pentru sănătatea mea””, a mai remarcat Gelernter.
Autor sub protectie
