Ministerul Finanțelor a prezentat vineri, 16 octombrie, în ședința de Guvern, execuția bugetară pe primele nouă luni ale anului. Mesajul oficial a fost unul de laudă: deficitul a coborât la 78,52 miliarde de lei, adică 3,82% din economie, față de 102,47 miliarde de lei în aceeași perioadă a anului trecut. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a vorbit despre „disciplină bugetară” și a spus că rezultatul „este dovada că disciplina bugetară și dezvoltarea nu se exclud”.
Diferența dintre cei doi ani este de 23,95 miliarde de lei. Întrebarea pe care comunicatul nu și-o pune este simplă: de unde au venit acești bani?
Rezumat:
Răspunsul stă în bonul de la casă
În primele nouă luni din 2025, statul a încasat din TVA 94,76 miliarde de lei, potrivit datelor publicate atunci de Ministerul Finanțelor. Anul acesta, ministerul anunță o creștere de 24,8% a încasărilor nete din TVA. Calculul e la vedere: 94,76 miliarde plus 24,8% înseamnă aproximativ 118,3 miliarde de lei. Adică circa 23,5 miliarde de lei în plus, plătiți de români la fiecare cumpărătură.
Pune cele două cifre una lângă alta: deficitul a scăzut cu aproape 24 de miliarde, iar TVA-ul a adus în plus aproape 23,5 miliarde. Aproape toată „reușita” anunțată de Guvern vine din taxa mărită prin Legea 141/2025, nu din economii făcute de stat la propriile cheltuieli. Chiar ministerul recunoaște, într-o singură frază, că evoluția a fost „influențată de modificarea cotelor de TVA”.
Cifra greșită pe care n-a observat-o nimeni
În nota oficială a ministerului, încasările nete din TVA apar ca fiind de 18,27 miliarde de lei. Cifra e imposibilă: doar după primele opt luni, TVA-ul adusese deja peste 103 miliarde. Greșeala a fost preluată identic de cel puțin zece redacții, fără ca cineva să se oprească să facă un calcul. Când comunicatele statului se copiază fără să fie citite, oamenii află doar varianta pe care Guvernul vrea s-o audă.
Ce mai lipsește din tabloul oficial
Statul a plătit în aceste nouă luni 50,63 miliarde de lei doar pe dobânzi, cu 10,69 miliarde mai mult decât anul trecut. Asta înseamnă că aproape jumătate din scăderea deficitului a fost înghițită de creditori. În același timp, cheltuielile cu asistența socială au rămas practic la același nivel, deși prețurile au crescut cu 6,6% într-un an. Pensiile și ajutoarele cumpără, așadar, mai puțin.
Pe scurt, românii au plătit de două ori: o dată la casă, prin TVA, și o dată prin veniturile înghețate. Statul a încasat mai mult, a dat mai mult băncilor și le prezintă oamenilor rezultatul ca pe o victorie a bunei administrări.
Ținta de deficit pentru tot anul 2026 este de 6,2% din economie. Ultimele trei luni ale anului sunt, de regulă, cele mai scumpe pentru buget, așa că „deficitul mai mic” de acum nu spune cum se va încheia anul.
