Sfarsitul lumii civilizate
Istoria omenirii este un proces continuu de evolutie si progres iar azi am ajuns in stadiul in care suntem, mai mult ca oricand, stapani pe destinele civilizatiei si societatii in care traim precum si pe fenomenele naturale, de necontrolat in urma cu 100 de ani. Corect? Fals!
De fapt istoria nu reprezinta o evolutie continua si ascendenta a omenirii, ci e formata din cicluri alternante. Toate au un inceput si un sfarsit. La vremea lui, imperiul roman reprezenta civilizatia, prosperitatea si progresul umanitatii, un ideal al vremurilor sale insa in urma unei lungi si dureroase agonii civilizatia Europei de atunci a sucombat la anul 476 si pentru aproximativ 1000 de ani Europa a intrat in ceea ce istoricii anglo-saxoni numesc „dark age”, adica perioada intunecata sau in limbaj comun, Evul Mediu. Fata de perioada de glorie a imperiului romana, Evul Mediu a insemnat o involutie profunda in aproape toate aspectele societatii europene.
Oare Europa de azi se pregateste pentru un nou dark age?
Cauzele care au dus la caderea imperiului roman si a civilizatiei au fost cauze economice si schimbarile demografice (migratorii, cu mentalitati si culturi diferite, s-au asezat in cadrul imperiului roman si au sfasit prin a perverti cultura si civilizatia romana, stiinta de carte decazand alert), toate astea combinate au dus la inevitabilul final.
Oare civilizatia de azi nu trece printr-un proces similar? Oare nu vedem la tot pasul cum comportamentele irationale, lipsa responsabilitatii si a educatiei isi pun amprenta in toate palierele societatii? Va ganditi ca aceste simptome sunt vizibile doar in Romania? Mai ganditi-va o data!
Grecia si alte tari din jurul Mediteranei au grave probleme economice datorita faptului ca au trait pe datorie. Cheltuielile necontrolate si iresponsabile, la nivel de economie nationala, un nivel de trai ridicat sustinut artificial, toate au inceput sa ii ajunga din urma si sa isi ceara plata (cu dobanda). Cum in ziua de azi economiile nationale sunt inter-conectate, problema unuia devine problema tuturor iar consecintele cred ca le-am simtit deja cu totii, pe propria piele si propriul buzunar.
La situatia economica se adauga si problema imigratiei (deja in Franta sunt 20% musulmani iar situatia nu e cu mult mai roz nici in celelalte tari occidentale), indivizi care adesea nu au niciun respect pentru civilizatia europeana, care de multe ori se ocupa cu activitati ilegale dar care se reproduc si pun astfel presiune pe sistemul de ajutor social din tarile in care emigreaza si ajung chiar sa isi transmita cultura (sau mai bine zis subcultura) chiar si localnicilor.
Se pare ca Europa si Occidentul in general cad victime propriilor excese, a tolerantei impinsa pana la defetism, a hedonismului generalizat ce aminteste de decadenta in care se complacea societatea romana in ultimii ani de dinaintea colapsului.
Si uite asa se face ca peste 100 de ani, nepotii si stra-nepotii nostri sa traiasca intr-o lume in care cultura generala si moralitatea sa fie o notiuni abstracte, in care minaretele sa fie o prezenta obisnuita in orice oras, alaturi de un buchet de mirosuri grele amestecate toate asezonate cu saracia si mizeria specifica tarilor de lumea a 3 a. Vi se pare un scenariu de groaza? S-ar putea sa fie unul optimist!
Asta daca natura nu ne va juca vreo festa intre timp.
Chiar si cele mai puternice tari sunt lipsite de aparare in fata unor calamitati naturale de proportii, calamitati care se prefigureaza deja la orizont. De curand NASA a avertizat planeta de exploziile solare din 2013 care au sanse mari sa ne trimita inapoi in epoca de piatra, adica fara electricitate, fara televiziune, fara telefonie, fara internet. Tot din spatiul cosmic ne ameninta si asteroizii, aproape la fel de independenti de vointa omului ca si exploziile solare sau super-eruptiile vulcanice (de genul celei care clocoteste sub parcul Yellowstone). Si exemplele de posibile cataclisme ce ne pot lovi in viitorul apropiat ar putea continua.
In concluzie, traim intr-o lume mult mai fragila decat suntem obisnuiti sa credem. Nu putem schimba lumea insa putem schimba ochii prin care sa privim lumea, spunea Nikos Kazantzakis, daca ne ajuta sau nu la ceva, reflectati fiecare in parte…
Pentru o doza in plus de seriozitate, intra pe www.ecomunicate.ro sa vezi comunicate de presa si stiri reale la zi despre afacerile din Romania de astazi.
