Într-o scenă care a adus aminte de cele mai tensionate momente din istoria parlamentară albaneză, reprezentanții opoziției au aprins fumigene și rachete de semnalizare în timpul unei ședințe parlamentare, în încercarea de a bloca un vot important privind legea privind Banca Centrală. Evenimentul a avut loc joi, 29 octombrie, la ora 16:37, în sala plenului Parlamentului de la Tirana, iar tensiunile au fost palpabile în fiecare colț al încăperii. Deputații din opoziție, în special cei din Partidul Democrat, au acuzat în mod repetat premierul Edi Rama de minimalizarea manifestațiilor antiguvernamentale actuale, care au început de la jumătatea lunii octombrie. Studenții albanezi, în fruntea protestelor, cer o atenție sporită pentru educație și demisia șefului guvernului, acuzați de neglijare în ceea ce privește criza educațională și economică din țară.
Un spectacol de haos în Parlamentul albanez
În timpul discursului președintelui Partidului Democrat, Sali Berisha, deputații din opoziție au început să aprindă fumigene și să lanseze rachete de semnalizare roșie și albastră, provocând o atmosferă de haos în cadrul ședinței parlamentare. Mai mulți dintre ei au aruncat obiecte, inclusiv sticle cu apă, către premierul Edi Rama, care a rămas în sală, dar a ales să plece după ce a votat legea. În această ședință, legea privind Banca Centrală a fost adoptată cu 84 de voturi, numărul minim necesar pentru a fi promulgată. Deși premierul a participat la vot, a refuzat să rămână în sală, iar președintele parlamentului, Niko Peleshi, a expulzat patru deputați din opoziție, conform informațiilor oferite de Koha Jonë.
Într-o scurtă perioadă, deputații din opoziție au prezentat fotografii care arată momente tensionate din proteste, unde polițiștii au fost acuzați de violență împotriva manifestanților. Aceste imagini au fost arătate publicului, într-un gest simbolic al opoziției, care a încercat să atragă atenția asupra modului în care forțele de ordine au intervenit în proteste. Deputații au scandat repetat „Rama, demisia!” și au cerut o investigație profundă asupra evenimentelor de pe străzi, unde, potrivit unor surse, au fost rănite aproximativ 350 de persoane, inclusiv polițiști, iar zeci de manifestanți au fost arestați.
În paralel, guvernul albanez a anunțat introducerea unor amenzi de până la 5.500 de euro pentru protestatarii violenți, un sumă de peste cinci ori mai mare decât salariul mediu în țară. Această măsură a fost prezentată ca un pas necesar pentru a preveni violențele și pentru a pune capăt haosului din stradă. Totuși, premierul Edi Rama a insistat pe ideea că violența de pe străzi a fost în mare parte provocată de „actori străini”, acuzând Rusia și Iranul de campanii de dezinformare online, care au încurajat manifestațiile antiguvernamentale.
Criza din Albania nu este o surpriză. Ea a început în luna mai, când a fost respins un proiect imobiliar turistic controversat, elaborat în avantajul unor apropiați ai președintelui american Donald Trump. De atunci, tensiunile au crescut, iar protestele au devenit un fenomen frecvent în țară. În ultimele săptămâni, tensiunile au culminat într-o bătaie în Parlamentul albanez, unde deputații din opoziție au intrat în conflict cu cei din partea guvernului. Această situație a fost denunțată de Belind Kellici, deputat din Partidul Democrat, care a spus că este o „tentativă deliberată de a nega criza profundă pe care o traversează țara”. Tensiunile au fost amplificate și de acuzațiile de corupție aduse guvernului, condus de premierul socialist Edi Rama, acuzații care au alimentat mai multe conflicte în Parlament.
Un moment istoric în Parlamentul albanez
Evenimentul de joi nu este prima dată când tensiunile au explodat în Parlamentul albanez. În data de 9 octombrie, premierul Edi Rama a fost atacat cu ouă și sticle de apă, în timpul unei ședințe parlamentare, unde a fost adoptată o reformă municipală. Acest moment a fost un semnal al tensiunilor crescute, care au continuat să se manifeste în mod repetat. Deputații din opoziție au încercat în repetate rânduri să blocheze agenda guvernului, acuzându-l pe Edi Rama de lipsă de responsabilitate față de cetățeni, în special studenții, care au fost cei mai afectați de criza educațională.
Albania, care este în curs de aderare la Uniunea Europeană, se confruntă acum cu o criză politică profundă, care are impact nu doar asupra guvernului, ci și asupra progresului țării în direcția integrării europene. Protestele antiguvernamentale, care au început în luna mai, au devenit un fenomen de amploare, iar tensiunile din Parlament reflectă această criză. În această situație, deputații din opoziție nu doar că au încercat să blocheze votul privind legea Banca Centrală, ci au și demonstrat în mod clar că nu vor să lase guvernul să-și urmeze agenda fără a face față crizei educaționale și economice din țară.
În concluzie, evenimentele de joi, 29 octombrie, au fost un moment istoric în Parlamentul albanez, unde tensiunile au ajuns la un nivel extrem de ridicat. Deputații din opoziție au reușit să perturbe ședința parlamentară, iar acuzațiile aduse premierului Edi Rama au fost clare și repetate. Într-un moment în care Albania se confruntă cu o criză politică profundă, evenimentele din Parlament pot fi considerate un semnal al tensiunilor crescute, care nu doar că au afectat guvernul, ci și au adus în atenția publicului problemele educaționale și economice din țară.
Cristina R.
