Ce este inflatia sau de ce cresterea salariilor nu rezolva problemele financiare
Valoarea banilor este o rezultanta a relatiei dintre masa monetara si performantele economice ale tarii sau uniunii monetare care ii emite.
Si pentru ca nu toti emitentii de valuta urmaresc aceleasi principii monetare, unele valute sunt mai scumpe decat altele, motiv pentru care exista o piata valutara si cursuri de schimb.
De multe ori aud teoria conform careia salariile din Romania sunt tinute pe loc in mod artificial, pentru ca altfel nu 
ar mai face multinationalele profit si alte teorii similare ale conspiratiei.
In realitate, tendinta e tocmai aceea de crestere a salariilor in mod artificial.
In mod normal si intr-o economie cu adevarat libera, salariile, ca si preturile, sunt guvernate de principiul productivitatii muncii sau mai simplu spus, de legea cererii si a ofertei. Teoretic statul nu ar trebui sa aiba niciun cuvant de spus in aceasta problema, rolul lui fiind doar acela de factor de echilibru si de garant al respectarii principiilor economiei de piata.
Intr-o lume ideala, salariul minim pe economie nu isi are rostul, un angajat bun isi cunoaste valoarea si isi negociaza salariul cu angajatorul, la randul lui angajatorul nu isi va permite sa ofere salarii prea mici pentru ca angajatii vor merge la concurenta care ofera salarii corecte si asa mai departe.
Insa nu traim intr-o lume ideala ci in lumea reala, unde politicienii (si in ultima instanta statul) cauta sa isi asigure o felie cat mai mare, pentru propria clientela politica, din placinta numita economie nationala.
Si atunci intervine prin diverse mecanisme, mai ales asupra sectorului bugetar, pe care il controleaza direct. Dar cum si bugetarii traiesc in acelasi mediu ca si ceilalti, deciziile din sectorul bugetar (concedieri, taieri de sallarii sau dimpotriva angajari ori cresteri de salarii, se rasfrang inevitabil la nivelul intregii economii).
O practica des intalnita este cresterea salariilor in scopuri populiste (obtinerea de voturi si sprijin din partea populatiei).
Nu este nicio problema atunci cand cresterea salariilor este acoperita de veniturile la bugetul de stat, adica de performantele economice ale tarii.
Problema este atunci cand aceste cresteri salariale nu sunt acoperite de cresterea economica. In acest caz, guvernul are doua variante: fie tipareste mai multi bani, fie se imprumuta din alte surse. Ambele variante sunt la fel de paguboase!
Ce se intampla cand se tiparesc mai multi bani?
Masa monetara a unei tari trebuie sa aiba acoperire in bunurile si produsele pe care le poate inlocui. Daca in economia tarii respective sunt produse, sa zicem, doar 100 de sticle de ulei si fiecare sticla costa 10 lei, atunci masa monetara din economia respectiva trebuie sa fie 1 000 lei.
Daca guvernul vrea sa tipareasca mai multi bani, sa spunem 2 000 lei, dar numarul de sticle de ulei ramane tot 100, in scurt timp si preturile se vor dubla, o sticla ajungand sa coste 20 lei.
Fiind mai multi bani pe piata, oamenii vor cumpara mai mult, dar marfa fiind tot aceeasi, comerciantii vor incepe sa creasca pretul. Va fi practic un efect de domino, numit inflatie.
Da, salariile vor fi mai mari, dar puterea de cumparare va fi aceeasi (sau chiar mai mica in unele cazuri ca deh, nu toti lucreaza la stat si beneficiaza de maririle de salarii).
Cealata varianta, imprumuturile, sunt mai putin daunatoare pentru populatie, sau afecteaza un segment mai mic din ea (spre deosebire de inflatie, care ne afecteaza pe toti), insa are efecte negative pentru bugetul de stat, acesta trebuind pe viitor sa gaseasca noi surse de venit (de regula noi impozite si concedieri din sectorul bugetar) pentru a putea rambursa imprumuturile, plus dobanzile aferente.
Prin urmare, cresterea salariilor, daca nu este generata de o crestere a productivitatii, poate fi un fruct otravit!
Pentru o doza in plus de seriozitate, intra pe www.ecomunicate.ro sa vezi comunicate de presa si stiri reale la zi despre afacerile din Romania de astazi.
