Misterele Istoriei – dezastrul din 535
Istoria nu se limiteaza doar la anii de domnie ai unui conducator, razboaie si conferinte de pace, desi cam despre asta se invata la lectiile de istorie. Exista insa si o istorie a artei, a modei, a economiei, pe scurt, istoria este la fel de complexa ca si activitatile societatii umane. In fine, exista si o istorie a dezastrelor si cataclismelor care au lovit planeta desi acest aspect este oarecum ignorat de marele public. Un astfel de evniment a avut loc in jurul anului 535 d. Hs., a fost un eveniment atat de ciudat si de ingrozitor incat majoritatea istoricilor au preferat sa treaca peste el, nestiind cum sa-l explice sau daca sa ii dea crezare.
Nici pana astazi nu este clar ce s-a intamplat in jurul acelei date. Izvoarele bizantine, analele manastirilor irlandeze, cronicile persane, chineze sau cele din Indochina si Indonezia, toate sunt cam pe aceeasi lungime de unda, cerul s-a intunecat pentru cateva luni, clima s-a racit brusc, recoltele au fost compromise, o ceata densa s-a asternut peste omenire. Din Sudul Asiei pana in vestul Europei acest eveniment a fost consemnat de marturiile celor de atunci.
Dar sa lasam izvoarele istorice sa vorbeasca:
Procopius de Cezareea (istoric bizantin): „In acest an (536) un eveniment inspaimantator a avut loc. Soarele a stralucit doar cu a patra parte din puterea sa, ca si luna… parea ca si cum ar fi in eclipsa”.
Analele irlandeze de la Ulster (care consemneaza evenimentele din anul 431 pana in 1540) vorbesc pentru anii 536-539 de o compromitere a recoltelor si ani de mare foamete. De asemeni foametea va fi urmata de „o ciuma in intreaga lume”, fapt confirmat atat de cronicile irlandeze cat si de istoria bizantina.
Sursele persane din aceeasi perioada descriu evenimente meteorologice neobisnuite: ninsori in Arabia si Mesopotamia, compromiterea recoltelor urmata de foamete si epidemii.
Nici cronicile chineze nu lasa evenimentul neobservat, din ele aflam ca in 536 a nins in China in luna August, fapt neobisnuit. Evident si aici recoltele au fost distruse provocand foamete.
Multa vreme aceste evenimente apocaliptice au fost ignorate de istorici, asta pana in zilele noastre cand mai multi oameni de stiinta s-au apucat sa verifice aceste informatii si sa incerce sa afle cauza acestor anomalii petrecute acum aprox. 1500 de ani.
Dendrocronologistul Mike Baillie de la Universitatea din Belfast, a analizat inelele circulare ale stejarilor seculari din Irlanda si a notat ca pentru anii 535-540, a observat o incetinirea a cresterii care se poate explica prin racirea climei.
Cercetari similare s-au facut in Scandinavia, SUA si alte parti ale lumii si fenomenul a fost verificat la scara planetara, de asemeni in straturile de gheata de la poli s-au descoperit urme de cenusa datand din perioada sec. VI, adica din perioada dezastrului descris de izvoarele istorice. Concluzia cercetatorilor a fost ca acum 1500 de ani a avut loc o racire a climei cunoscuta sub numele de „mica era glaciara”.
Asupra cauzelor care au dus la aceasta racire a climei in emisfera nordica, nu exista inca un consens dar au fost propuse mai multe teorii. Cele mai plauzibile sunt:
1. O eruptie vulcanica masiva. Principalul candidat este vulcanul Krakatoa din Indonezia, intre insulele Java si Sumatra. Este considerat cel mai puternic si periculos vulcan de pe Terra, ultima mare eruptie a fost in 1883 si efectele s-au simtit si atunci in intreaga lume.
Conform adeptilor acestei teorii, cenusa aruncata de vulcan a fost atat de multa incat a acoperit intreaga emisfera nordica dupa ce a intrat in atmosfera. Astfel razele soarelui nu au mai putut lumina si incalzi pamantul, fapt ce a dus la distrugerea recoltelor, aparitia foametei si a epidemiilor de ciuma, efenimente descrise de sursele vremii.
Si aici sunt mai multe voci, unele indicand alte eruptii posibile cum ar fi vulcanul Tambora, Rabaul, Illopango (in America Centrala), etc.
2. Un impact cu un asteroid sau o cometa. Efectul ar fi fost acelasi ca si in cazul unei eruptii vulcanice, un nor gros de cenusa care ar fi intunecat pentru cateva luni o buna parte a planetei provocand efectele de mai sus.
Efectele istorice ale evenimentului
Dincolo de schimbarea climei, foamete si ciuma, se speculeaza ca implicatiile acestui eveniment extraordinar au fost mult mai profunde si continua sa produca efecte chiar si in zilele noastre.
Disparitia culturilor Teotihuacan si Moche din America Centrala care corespund ca data cu evenimentul din 535-536.
Migratia triburilor turco-mongole spre vest, probabil din cauza foametei, in cautarea unor pasuni verzi.
„Ciuma lui Justinian” si foametea, rascoala Nika din Bizant.
Declinul imperiului persan si ridicarea islamului in Arabia. Probabil multi arabi vor fi fost socati de schimbarile de clima, de intunecarea cerului si celelalte evenimente extreme, in acest context noua religie a lui Mahomed trebuie sa ii fi impresionat rapid pe cei de acolo prin retorica ei de reinoire a vechilor religii monoteiste „corupte”. Poate asa se explica de ce multi crestini din Orientul Mijlociu au imbratisat relativ usor islamul iar bastioanele bizantine si persane din Orient au cazut unul dupa altul in fata expansiunii arabe.
Desigur, sunt doar speculatii dar sunt destul de plauzibile si seducatoare. In mod cert dezastrul din 535 merita mai multa atentie din partea istoricilor si a cercetatorilor din domenii auxiliare, pare a fi o latura a istoriei universale ignorata prea mult timp.
Pentru o doza in plus de seriozitate, intra pe www.ecomunicate.ro sa vezi comunicate de presa si stiri reale la zi despre afacerile din Romania de astazi.
