Un potențial schimb fundamental în sistemul de reținere la sursă a impozitului pe câștigurile din investiții, aplicabil brokerilor din Uniunea Europeană și Spațiul Economic European, ar putea transforma radical modul în care investitorii sunt taxati în România, conform unei opinii semnate de Horia Păcurar, Branch Manager NAGA, un furnizor de servicii de investiții cu o prezență semnificativă în piața românească.
Rezumat:
Contextul legal și implicațiile procedurii de infringement
Analiza vine în contextul unei proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva României, care vizează regimul fiscal aplicat câștigurilor obținute prin intermediari stabiliți în alte state membre ale UE sau în SEE, fără sediu permanent în România. Comisia Europeană consideră că diferențele dintre regimurile fiscale aplicabile investitorilor pot descuraja utilizarea serviciilor financiare transfrontaliere, ceea ce poate afecta competitivitatea pieței românești în contextul unui spațiu economic european unit.
În prezent, câștigurile realizate prin intermediarii care aplică sistemul românesc de reținere la sursă sunt impozitate cu 3% pentru deținerile pe termen lung și cu 6% pentru cele pe termen scurt. În acest mecanism, impozitul se aplică fiecărei tranzacții profitabile, fără compensarea pierderilor cu câștigurile. În schimb, investitorii care nu intră sub incidența acestui regim datorează, în general, 16% din câștigul net anual impozabil, calculat după compensarea pierderilor eligibile.
Impactul fiscal asupra investitorilor și diferențele de tratament
Potrivit opiniei NAGA, diferența dintre cotele nominale nu este suficientă pentru a evalua impactul fiscal asupra investitorilor, fiind necesară analizarea impozitului efectiv în funcție de rezultatul net al tranzacțiilor. De exemplu, un investitor care obține câștiguri de 10.000 de lei și înregistrează pierderi de 8.000 de lei ar datora 600 de lei dacă s-ar aplica o cotă de 6% asupra tranzacțiilor profitabile. În cazul impozitării cu 16% a câștigului net anual de 2.000 de lei, obligația fiscală ar fi de 320 de lei. În primul scenariu, impozitul ar reprezenta 30% din rezultatul net al investițiilor, potrivit calculelor prezentate în opinie.
Autorul analizei identifică trei variante pentru modificarea regimului fiscal: extinderea reținerii la sursă la intermediarii eligibili din UE și SEE, reducerea cotei de 16% aplicate câștigului net anual sau introducerea unei cote unice de 16% pentru toți investitorii, cu păstrarea posibilității de compensare a pierderilor eligibile, indiferent de brokerul utilizat.
Consecințele potențiale și recomandările NAGA
Prima variantă este considerată cea mai probabilă în opinia NAGA, însă aceasta nu reprezintă o soluție impusă de Comisia Europeană. Implementarea sa ar putea presupune obligații suplimentare de înregistrare, raportare și calcul al impozitului pentru brokerii care furnizează servicii transfrontaliere. Dacă respectivele costuri ar deveni disproporționate, unii intermediari ar putea renunța la piața românească, avertizează autorul.
Un alt risc identificat privește investitorii care înregistrează pierderi. Dacă extinderea reținerii la sursă ar fi însoțită de eliminarea posibilității de compensare a acestora, impozitul datorat ar putea rămâne semnificativ chiar și atunci când rezultatul net al tranzacțiilor este redus sau nul. În opinia citată, o asemenea evoluție ar putea determina unii investitori să caute alternative în afara UE și SEE. Această alegere nu ar reduce automat obligațiile fiscale din România, dar ar putea diminua protecția oferită de cadrul european de reglementare a serviciilor de investiții.
NAGA susține că reforma ar trebui să urmărească eliminarea diferențelor nejustificate dintre intermediari, tratarea echitabilă a câștigurilor și pierderilor și menținerea accesului investitorilor la o gamă competitivă de brokeri reglementați. Totodată, compania consideră necesară o perioadă de tranziție realistă, după modificările fiscale introduse în 2023 și 2026.
Paul
